Este trecut de miezul noptii. Afara, vremea s-a dezlantuit intr-o furtuna violenta, pornita, parca, sa ii accentueze starea psihica. Amaia, fetita Serenei, dormea acum linistita dupa ce timp de 2 ore se luptase cu o stare febrila.
Serena, pentru o clipa, s-a simtit la fel de pierduta cum se simtise in urma cu 12 ani. Doamne! chiar trecuse atat timp!
In noaptea aceea furtuna pornise din senin. Odata cu primul tunet incepusera si contractiile ei, care erau din ce in ce mai puternice si mai dese. Inca un tunet puternic si se rupsese apa. Serena era din ce in ce mai speriata. Incerca sa isi pastreze calmul si sa isi aminteasca ce avea de facut; sunase sa comande un taxi si cu greu iesise in strada, tragand dupa ea micuta valiza pe care o pregatise pentru aceasta ocazie. Ajunsa la spital fusese preluata de echipa medicala si se lasase pe mainile lor pricepute.
Urmasera 6 ore de travaliu cumplit,timp  in care tot ce isi dorea era o mana care sa o tina pe a ei. Bineinteles, dorinta nu i se indeplinise. Desi viata o invatase sa fie puternica si sa nu se bazeze pe nimeni, acum se simtea mai singura ca niciodata.

Exact cand primele raze ale soarelui salutau noua zi, chinul ei lua sfarsit, fiind inlocuit de cea mai dulce bucurie – nasterea ingerasului ei. Isi amintea mirosul si atingerea ei de catifea, ca si cand s-ar fi intamplat ieri.
Dupa externare, desi toata viata ei fusese intr-o continua lupta pentru supravietuire, razboiul s-a inasprit. Pentru ca nu putea sa mearga la munca, neavand in grija cui sa o lase pe Amaia, iar economiile ei erau insuficiente, a trebuit sa gaseasca o metoda de a se intretine. Asa ca, in timpul in care fetita dormea, Serena a inceput sa croseteze tot felul de lucruri minunate, pe care ulterior le vindea prin intermediul unui magazin online. Cand fetita a mai crescut au inceput sa isi petreaca timpul si in bucatarie, unde facea prajiturele delicioase pe care le vindea cu ajutorul aceleiasi metode.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Asa a trecut an dupa an, dar trecutul continua sa o bantuie; desi devenise mama, ea inca nu scapase de cosmarurile propriei copilarii.
Fusese un copil tare fericit. Era unica fiica a unor oameni minunati. Dar viata ei de familie a fost scurta. Totul s-a terminat neasteptat, brusc, in urma unui stupid accident de masina in care Serena si-a pierdut ambii parinti.
Orfana fiind, a fost lasata in grija celor mai apropiate rude; un var indepartat al tatalui.
Avea doar 10 ani cand s-a intamplat tragedia, insa isi amintea in detaliu primirea vestii despre teribilul accident, inmormantarea dragilor ei parinti, si mai apoi mutarea unchiului.
Robert era un tanar modest, in varsta de 28ani. Era un om muncitor si perseverent pe vremea aceea, dar odata cu imputernicirea primita de pe urma decesului varului, viata lui a luat o alta turnura.
Ametit de noua putere, pentru ca parintii ei avusesera o profitabila firma de confectii, Robert si-a uitat scopul in viata. A inceput sa ii placa viata de noapte, si cheltuia averea familiei fara urma de chibzuinta sau remuscare. Noapte de noapte frecventa cele mai luxoase localuri sau el era cel care organiza petrecerile, acasa.
Serena urmarea distrusa tot ceea ce se intampla in jurul ei, dar putin cate putin s-a obisnuit cu noua viata. Nu avea prieteni, deoarece devenise o adolescenta introvertita, asa ca in afara de mersul la scoala sau uneori plimbarile singuratice in parc nu avea parte de nici o activitate. Pe la 15 ani a inceput sa fie invitata si ea la petrecerile unchiului.Acceptase neavand altceva mai bun de facut.
Asa l-a cunoscut pe David; un tanar provenit dintr-o familie bogata, dar dezorganizata, cu 5 ani mai mare decat ea. Nu era frumos in adevaratul sens al cuvantului, insa era placut ca infatisare si avea o fire vesela. Asta a si atras-o la el. Nefiind obisnuita sa ii se accorde atentie, nu a durat mult pana cand Serena s-a indragostit nebuneste de el.